Continuăm seria ofertelor de muncă penibile din domeniile creative cu noi adiții care ne pun la încercare neuronii. I saved the best for last, as promised (iertați-mi romgleza).
Pentru acest ultim articol, am selectat apogeul penibilului, crema anunțurilor, cireașa de pe tortul incompetenței HR-iste, dacă vreți, pentru că îmi sunteți dragi și meritați doar ce-i mai bun. Aceste anunțuri de angajare în publicitate pe care urmează să vi le prezint sunt, cred eu, cele mai savuroase de până acum.
Înainte să ne râdem iar, însă, revin cu aceeași precizare din materialele anterioare – nu am nimic personal cu specialiștii în resurse umane. Sunt o categorie profesională care îmi este în general neutră dar pe care nu o pot ignora atunci când, asemeni altor norocoși, mă aflu în căutarea unor anunțuri de angajare în publicitate care să nu îmi jignească inteligența, să nu mă facă să-mi dau foc la diploma de licență și să mă duc mai bine să mătur o stradă că oricum m-a făcut mama PR-istă degeaba.
Faptul că fac mișto de recrutori și înclin să cred de multe ori că HR este un acronim pentru Huge Retards, asta e o altă poveste.
Mai în glumă mai în serios, dacă treceți peste cele 100 straturi de sarcasm ale articolelor mele, veți vedea că scopul meu nu e să fac pe deșteapta în online, ci să semnalez o problemă destul de serioasă. Dacă nici în industriile creative nu avem recrutare cât de cât decentă, nici nu vreau să mă gândesc la alte domenii.
Pentru că introducerea asta v-a răpit destul din timp, fără alte adăugiri, vă invit să luați loc, să vă faceți comozi și să ne bucurăm împreună de cele mai dezastruoase anunțuri de angajare din publicitate, comunicare și marketing.
#1 Vrem să fii Napoleon la noi în firmă dar nu știm cine e ăla
Dragilor, ce mă doare cel mai tare este că, spre deosebire de alte anunțuri de angajare în publicitate din articolele mele, acesta vine din partea unei companii mari. Mai mult, este cunoscută de majoritatea localnicilor și foarte respectată în Brașov. Iată cu ce ne delectează aceasta…
- Napoleon la organizare – cum covrigii mei e Napoleon un personaj reprezentativ pentru ideea de organizare? Nimeni nu îndosaria și capsa foi în revoluția franceză, vă asigur eu! Erau cam ocupați cu altele…
- Magician al formulărilor – mureați dacă ziceați măcar magician al cuvintelor?
- Cu chef de muncă și pozitiv –fraților, cum poate un om să fie POZITIV? Cum poți să măsori POZITIVISMUL unui candidat la interviu? Vă zic eu, nu puteți! Un om poate gândi pozitiv sau negativ în situații date, dar nu poate fi el însuși pozitiv sau negativ, acestea nu sunt atribute de personalitate ca frumos, bun, generos. Sunt adjective la superlativ absolut, nu există un candidat mai pozitiv ca altul pentru că nu există o scală de măsurare a pozitivismului. “Cu chef de muncă” e și mai și. Să-mi arate mie un HR-ist un om care se angajează de mult chef ce are…dau o bere.
- Cine ești și ce ne oferi –dragi HR-iști de carton, când veți învăța că dacă vă plasați la 10 metri pe un piedestal față de bietul candidat aflat la 20m sub pământ ca o cârtiță umilă nu veți atrage pe nimeni în vecii vecilor? Voi când ați spus în acest anunț ce oferiți? Ori am adormit eu citind ori nu oferiți nimic, nici măcar niște cărți despre revoluția franceză, să învețe candidatul să fie și el Napoleon cum trebuie..
Dar stați…surprizele nu se opresc aici!
Oamenii au binevoit să specifice și că vor atitudine pozitivă atât în teorie cât și în practică (whatever that means). Mai mult, vor un om cu rezistență mare, care să nu aibă teama orelor suplimentare!
Această inspirată formulare ar trebui să devină decalog pe piața românească a locurilor de muncă…ce salariu motivant, ce echipă dinamică? Oricât de dezastruoase sunt cerințele astea, măcar sunt sincere.
Vrem un sclav pe care să îl sclavagim, amin. Scurt și la obiect.
#2 La noi toată lumea se joacă și nimeni nu are bani de autobuz
Probabil vă întrebați – ce tot comentează răutăcioasa asta? Nu este nimic în neregulă cu acest anunț până acum. Salariu micuț dar cam atât.
Probabil nici acum nu credeți că este vreo problemă cu anunțul – companie tânără, deschisă, oferă entertainment…care ar putea fi problema?
Problema este că oferă toate astea dar nu și un salariu decent. Anunțurile de acest tip reflectă o tendință a majorității companiilor de a compensa un pachet salarial deficitar cu entertainment de duminică seara. Dar nimeni nu se angajează pentru entertainment de duminică seara, că altfel ne băgam cu toții la circ dacă voiam mai multă distracție în viață. Oamenii se angajează pentru că au facturi de plătit, vor carieră, vor bani, recunoaștere, prestigiu, lucruri puțin mai fine decât jocurile de bar.
Este o tentativă ieftină de a atrage iar, ca analogie, este echivalentul la a te afișa cu un SUV când tu abia plătești chiria. În plus, acest angajator promite seriozitate și promisiuni respectate – acestea nu sunt beneficii, sunt obligații. Nu le mai prezentați ca atare. Nu faceți favoruri nimănui că îndepliniți un minim absolut în relația cu angajatul.
#3 Vrem de toate și nu oferim nimic
Angajatorii mei preferați sunt cei care vor să știi când s-a inventat becul, cum să repari un bec, câte tipuri de becuri există, cine a inventat becul, ce a însemnat inventarea becului pentru progresul umanității, care sunt diferențele principale dintre corpuri de iluminat cu LED, lampioane, lustre și veioze…când ei nici măcar nu știu să apese pe întrerupător ca să aprindă lumina.
Acest stimat recrutor nici măcar nu știe diferența dintre PR și marketing dar, în schimb, a umplut o pagină cu cerințe stufoase și prețioase, inepte ca limbaj (și nici nu le-am inclus pe toate). Totul ok până acum, respectă trendul..Iată în schimb ce oferă:
Mediu de lucru profesional…adică loc de muncă? Nu pricep. Probabil voiați să spuneți profesionist? În schimb, mă amuză foarte tare că una dintre întrebările de interviu este despre așteptările salariale ale candidatului.
Păi cum, mă, boss, mă, n-ai zis tu că salariul e ATRACTIV? N-ai decis tu pentru mine că e ATRACTIV? De ce mai întrebi? Atunci și așteptările mele salariale sunt atractive. Does that answer your question?
#4 Anunțul nostru are Alzheimer…uită de la mână până la gură
Acest angajator caută operatori marketing online. Începe bine având în vedere faptul că salariul brut promis este oleacă mai mare în comparație cu alte oferte prezentate anterior. Aici se termină, însă, veștile bune…
…pentru că acest angajator cere responsabilități responsabile, multitasking și multitasking, atenție la detalii și atenție la detalii și….trimiteți-i vă rog o lecitină persoanei care a conceput anunțul. Până nu caută un operator care operează, un marketer care face marketing și un online care online-nează.
#5 Nici la videochat n-avem loc…..
Ești o femeie independentă? Vrei să-ți mărești veniturile și să lucrezi numai de acasă, folosind doar instrumentele cu care mama natură a înzestrat orice femeie? Ei bine…pe tine te primim, e mereu loc în primele linii ale frontului. Dacă vrei pe marketing, însă, no se puede.
Stimata companie de mai sus este o firmă din domeniul videochat-ului din București care caută un om pe marketing și conținut. Ai crede că măcar aici ne-am putea găsi cu toții un loc de muncă cinstit și bine plătit, atrăgând femeile independente, puternice și muncitoare din România cu texte mișto de tot despre feminism și bannere cu sutiene sexy.
Asta până când aflăm că și la videochat trebuie să fii marketer, copywriter, content writer, programator, specialist SEO, specialist comunicare și PR, Buddha, Mahommed și Iisus Hristos.
Nu m-a luat depresia sau ceva, chiar deloc.
#6 Comunicare….de acolo ieși centralistă, nu?
Ce e maică alea comunicare? Mulți angajatori sunt foarte confuzi. Unii cred că de aici îți iei diplomă de call-center sau de McDonalds. Alții, mai inventivi, au impresia că de aici devii dispecer.
Acest stimat angajator caută un asistent comunicare și PR cu atribuții de secretariat și call-center în limbi d-astea exotice că deh, trebuie să fim și multiculturali și doxați. Trebuie să recunoaștem că asistent comunicare sună mai fancy decât – „vrem să lucrezi la cască 12 ore pe zi și să se urle la tine în 10 limbi pe bani de 2 semințe.”
Însă, stimați recrutori, permiteți-mi să spulber eu mitul – nu asta ieși de la comunicare și PR. Răspunsul corect este șomer cu diplomă sau variația sa, la fel de tragică – intern pe viață – după cum spunea, foarte elocvent, o prietenă de-a mea.
Am făcut destulă caterincă…avem și soluții?
Există două principii simple pe care le poate respecta orice HR-ist, manager, secretară sau intern care scrie un anunț de recrutare destinat industriilor creative pentru ca eu să nu-l mai iau la mișto și firma în cauză să atragă mai mulți candidați interesați.
- Nu ne luați de proști
- Plătiți-ne
E atât de simplu.
Ne vom opri aici cu seria de articole despre anunțuri de angajare penibile din publicitate&co. Dacă ați ajuns până la aceste rânduri cu lectura, mulțumesc pentru atenție.
Dacă vă căutați un job în aceste domenii, luați cu Tequilla înainte!
Ți-a plăcut ce ai citit? Zi-le și la preceni!
